Incepand din 1816 ,anul fara vara de pe intinse teritorii, foameta a
cuprins aproape toate tarile din Europa ,producand o febra revoutionara
care a maturat continentul timp de trei ani. In Franta ,de exemplu
guverul existent a cazut si conservatorului duce Richelieu I s-a cerut
sa formeze un alt guvern.
ncepand din 1816 ,anul fara vara de pe intinse teritorii,foameta a
cuprins aproape toate tarile din Europa ,producand o febra revoutionara
care a maturat continentul timp de trei ani.In Franta ,de exemplu
guverul existent a cazut si conservatorului duce Richelieu I s-a cerut
sa formeze un alt guvern.

Peste tot guvernele se luptau sa mentina ordinea scolara ,in timp ce un
val de crime fara precedent bantuia orasele.Elvetia era coplesita de
valul de activitate criminala .Chiar si numarul de sinucideri a crsecut
dramatic odata cu executiile femeilor pentru pruncucidere .

Istoricii descriau bandele de cersetori care umpleau drumurile si
implorau trecatorii .Intr-o relatare de epoca un calator prin Burgundia
din 1817 arata ca cersetorii sunt foarte numerosi astazi ; la fiecare
oprire o gloata de femei ,copii si batrani inconjurau trasura.Un alt
observator din Insulele Britanice care vizita Burgundia adauga ca
numarul lor era la fel de mare cu cei care asediau calatorul in Irlanda
.

In Elvetia martori oculari spuneu ca nr. cersetorilor care impanzeau
toate drumurile era atat de mare incat semanau cu adevarate armate .In
ochii lor era disperare si din cuvintele unui cronicar local ,Ruprecht
Zollikofer “aveau pe obraz paluarea mortii”.

Cum teama de revolutie crestea in multe tari,s-au folosit forte
militare pentru a stapani multimile crescande care cereau de mancare.Un
val fara precedent de incendii a izbucnit in aprope toate tarile.O alta
amenintare ,prima din revoltele antisemite din istoria Germaniei
moderne a izbucnit in orasul bavarez Wurzburg in vara anului 1819 si
dupa ce foametea si fervoarea revolutionara a exacerbat tensiunile si
resentimentele ,aceasta s-a raspandit rapid in tota Germania ,pana spre
nord ,in Amsterdam si Copenhaga.

Totusi efectele cele mai rele asupra restului lumii nu au fost
resimtite decat un an mai tarziu ,timp in care praful rezultat din
eruptie s-a raspandit in toata atmosfera si a produs o reducere
dramatica a cantitatii de lumina solara ce atingea suprafata Pamantului
,determinand scaderea temperaturii.

In Noua Anglie ,a cazut zapada in luna iunie a anului 1816 si a fost
ger toata vara .Almanahul vechiului fermier a devenit foarte cunoscut
cand ,printr-o eroare de tipar ,a prevazut zapada in iulie 1816 –
si asa s-a intamplat.Din Irlanda ,peste Anglia
si pana in Baltica a plouat aproape continuu dim mai pana in
octombrie.Ruptura produsa in modelul de climat stabil a avut consecinte
sociale bine documentate : recolte slabe , criza de alimente
si aproape colaps social in insulele Britanice si Europa .Istoricul Jon
D. Post a numit-o “cea mai mare criza a nivelului de trai din
lumea occidentala”.

Schimbarile de clima care au precipitat aceasta criza par sa fi tinut
mai putin de 3 ani,intrucat,cea mai mare parte din praful vulcanic s-a
depus ,iesind din atmosfera intr-o perioada relativ scurta de timp.De
aceea ,chiar si cele mai mari eruptii vulcanice, cand au efecte globale
,de obicei nu persista mai mult de 1 pana la 2 ani.Eeuptia Muntelui
Pinatubo din Filipine ,din 1991 de exmplu,a avut un impact global dar
de scurta durata ,racind pamantul si mascand temporar puterea mai mare
de incalzire produsa de civilizatia umana si accelerand diminuarea
ozonului.

Cu toate acestea ,marile eruptii vulcanice inregistrate de-alungul
istoriei sunt instructive pentru trnsformarile pe termen mai lung in
trei moduri importante .Mai intai ele demonstreaza cat de dependenta
este civilizatia noastra de conditiile stabile de clima de care ne-am
bucurat cel putin in ultimii 10.000 de ani.

In al doilea rand ele arata ca tragediile care lovesc o parte a lumii
pot fi produse de schimarile de clima care isi au originea in cu totul
alta parte a lumii .In al trei-lea rand ele sugereaza consecintele
devastatoare ala unei schimabari artificiale masive si relativ bruste
in modelul global de clima.