Clima reprezinta regimul de mediu multianual al proceselor si
fenomenelor meteorologice, caracteristice unei anumite regiuni sau
intregului glob, determinat de radiatia solara si de circulatia
generala a atmosferei, care variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu
altitudinea absoluta si configuratia reliefuluiOmul si Clima

Clima reprezinta regimul de mediu multianual al proceselor si
fenomenelor meteorologice, caracteristice unei anumite regiuni sau
intregului glob, determinat de radiatia solara si de circulatia
generala a atmosferei, care variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu
altitudinea absoluta si configuratia reliefului.
Inca de la aparitia primilor reprezentanti ai regnului animal si
vegetal in istoria Pamantului, clima a fost aceea care a avut un cuvant
de spus in repartitia vietuitoarelor, in evolutia lor de-a lungul
timpului, in schimbarea aspectului lor, in felul de hrana sau in modul
de a-si construi adaposturile. Daca plantele si animalele au ajuns sa
aiba astazi caracteristicile pe care le observam la fiecare specie in
parte, aceasta nu este decat rezultatul adaptarii lor la mediu, prin
perpetuarea raselor, genurilor si speciilor care s-au dovedit ma
puternice in lupta cu natura sau a celor care au reusit sa
supravietuasca capriciilor atat de schimbatoare ale climei se-a lungul
erelor.
In functie de zonele climatice s-au format zonele de vegetatie, iar
acestea, la randul lor, constituind baza hranei si mijlocul de adapost
al animalelor, a influentat raspandirea lor. Daca plantele din
regiunile desertice au radacini adanci si frunze groase ceruite, aceste
nu sunt decat adaptari la o clima uscata si calda, pentru a putea
absorbi apa de la o adancime cat ami mare si a impiedica transpiratia
prea puternica. Daca animalele aceleiasi one sunt acoperite cu o crusta
chitinoasa si pot supravietui un timp indelungat fara apa, este tot o
adaptare la climatul locului respectiv contra unei deshidratari prea
puternice. Toate vietuitoarele din tinuturile polare au o blaba scurta
, deasa si in permanenta alimentata cu grasime pentru a le feri de
gerurile naprasnice, dar si pentru a le inlesni inotul in cautarea
hranei.
Nici infatisarea Pamantului n-a scapat de capriciile climei. Aspectul
actual al scoartei terestre oglindeste si evolutia climatului erelor
geologice. Alaturi de activitatea tectonica, eroziunea cauzata in
principal de diferentele de temperatura, de vant si de precipitatii
este un mare modelator al scoartei terestre. Martore ale actiunii ei
sunt numeroase monumente ale naturii, canioanele, vaile sau sculpturile
in diferite straturi de roci. Sunt celebre canioanele Colorado si
Yellowstone sau fantasticile forme ale rocilor erodate din Bad Lands.
La noi in tara sunt Babele din Bucegi si Sfinxul din Ciucas.
Oamenii, cu toate posibilitatile stiintifice si tehnice cunoscute in
momentul de fata, sunt supusi climeim pornind de la succesiunea zilelor
si noptilor, care imprima ritmul de viata si de activitate, si pana la
una dintre cele mai importante ocupatii ale omului, agricultura,
care se desfasoara in functie de anotimpuri. Dar influenta climei nu se
manifesta numai asupra ritmului de viata si de activitate a oamenilor,
ci si in multe alte directii. Astfel, chiar imbracamintea reflecta
adaptarea omului: de la acel pagne sau sort pe care il poarta membrii
unor triburi din Africa
si America de Sud la costumul special facut cu unul sau mai multe
staturi de blana purtate de oamenii din zonele polare si subpolare, la
palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul Asiei
confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din Orient; insasi
culoarea predominant deschisa a vesmintelor lor ii protejeaza de arsita
indelungata a soarelui.
Omul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care
s-a adaptat sa traiasca: locuitorii din tarile calde isi amenajeaza
locuinta din materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si
pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire si racorire. In regiunile
temperate oamenii au inventat alte materiale de constructie mai
rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa tina racoare in timpul verii.
In zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii,
cu materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. In
tinuturile polare, din lipsa altor materiale de constructie, omul si-a
construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita prin
interior cu blanuri de vulpe si urs polari.
Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona
deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse
si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca
acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor
construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul
de a retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si
solide.
In vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in
timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice
existente, oamenii se adapteaza mult mai usor unui climat impropriu, cu
ajutorul diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor
de aer conditionat.
Meteorologia are din ce in ce mai mult o deosebita importanta practica.
Prevazand fenomenele meteorologice care pot aduce pagube agriculturii,
se iau masuri de protectie in vederea diminuari pagubelor sau chiar
evitarea pierderilor. O ramura specifica a meteorologiei numita
agroeteorologie se ocupa cu studiul influentei fenomenelor
meteorologice in productia agricola. Toate unitatile agricole primesc
informatii referitoare la schimbarea timpului si asupra aparitiei
fenomenelor daunatoare agriculturii, cum sunt bruma, grindina, inghetul.
Pentru efectuarea in bune conditii a transporturilor aeriene trebuie
cunoscute previziunile meteorologice. Traficul aerian beneficiaza cel
mai mult de cunoasterea lor: avioanele nu decoleaza decat daca cunosc
cum va fi vremea dupa care aduc la cunostinta pilotului navei
eventualele schimbari meteorologice in ruta pe care urmeaza s-o
parcurga. El primeste si in timpul zborului numeroase indicatii
referitoare la starea atmosferei. Transportul maritim poate fi
influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice a rutei.
Fenomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. De
aceea marile nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot
capta informatii si de la satelitii meteorologici special lansati.
Si transportul pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul
meteorologiei. Iarna, cand viscolele blocheaza circulatia, buletinele
meteo indica zonelel in care traficul feroviar si rutier este
intrerupt. Precipitatiile abundente, precum si inghetul si dezghetul
pot provoca distrugeri ale autostrazilor podurilor si terasamentelor.
O mare importanta o au studiile climatologice cu privire la amplasarea
judicioasa a unor noi obiective industriale, functionale sau a
locurilor de odihna. Se stie ca zonele de relief inconjurate de munti
nu permit scurgerea si ventilarea aerului, inlesnind persistarea
aerului poluat si formarea inversiunilor de temperatura. Ca urmare,
compusii si reziduurile chimice formate nu se pot imprastia in
atmosfera ramanand in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si
avand urmari negative in viata omului, animalelor si plantelor
regiunilor respective. In momentul de fata, amplasarea noior obiective
industriale, cum sunt cele chimice sau siderurgice se face in urma
studiului de microclimat al localitatii respective. In nici un caz nu
se vor amplasa in directia predominanta a vantului, deoarece fumul se
va abate asupra localitatii respective. De aceea se tine seama si de
amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de recreere
si de odihna sau a sanatoriilor.
Un studiu climatologic amanuntit este necesar si inainte de inceperea
unei constructii: in cazul unui bloc de locuinte se va tine cont de
directia predominanta a vantului, orientandu-se pe directia vantului
pentru a nu fi supus actiunii acestuia. Obiectivele industriale care
polueaza aerul vor fi inconjurate de perdele de vegetatie, care au
rolul de purificare a atmosferei. In calculul capacitatii lor de
evacuare a apei din precipitatii se va tine seama de cantitati maxime
cazute in zona respectiva. Pentru asigurarea unei bune functionari a
hidrocentralelor trebuie cunoscute regimurile de precipitatii si de
inghet. In proiectarea liniilor electrice si in amplasarea si forma
salpilor determinante vor fi directiile predominante ale vantului si
depunerile de gheata pe conductori, sporindu-se parametrii de
rezistenta a constructiei respective.
Tratamentele balneoclimatice presupun studii climatologice anterioare
pentru indeplinrea scopului lor. In amplasarea spitalelor, a
sanatoriilor si a localitatilor balneare se tine seama de conditiile
climatice locale. Amenajarea unor microclimate optime in halele de
lucru, in incaperi, in scoli, in fabrici are o mare importanta in
obtinerea unui randament maxim al omului in munca sa.
Din cele prezentate mai sus rezulta marea importanta ce se acorda in
momentul de fata studiilor climatologice, cunoasterea diferitelor ...